Apele stătătoare - Proiect de lecție

Unitatea de învățământ: Liceul Tehnologic ‘’Dr. C. Angelescu ‘’ Găești

PROIECT DE LECȚIE

Data: 10.04.2017

Clasa : a IX-a 

Număr elevi: 28

Profesor : Liliana Șetreanu

Unitatea de învățare: Hidrosfera

Subiectul lecției: Apele stătătoare

Tipul lecției: de dobândire de noi cunoștințe/competențe

Competențe specifice:

1.1.Utilizarea terminologiei științifice și disciplinare specifice (concepte, noțiuni) pentru prezentarea  

              unei informații pertinente;

3. 2. Sesizarea unor succesiuni de fenomene și procese naturale;

4.1. Citirea şi interpretarea informaţiei grafice şi cartografice;

5.4. Utilizarea unor metode şi tehnici simple, specifice diferitelor discipline ştiinţifice, pentru analiza unor elemente ale  hidrografiei  în contextul mediului înconjurător;

Competențe derivate:

-Definirea unor concepte/noțiuni, precum: ape stătătoare, lacuri, lacuri tectonice, lacuri vulcanice, lacuri glaciare, lacuri carstice, lacuri de tasare, lacuri de baraj natural, lacuri în masivele de sare, lacuri hidroenergetice.

- Precizarea  agenților și proceselor care au dus la formarea lacurilor;

- Cunoașterea tipurilor de lacuri după origine;

- Identificarea pe suporturi cartografice a lacurilor;

- Utilizarea calculatorului în vederea accesibilizării învățării.

Activități de învățare:

-definirea termenilor : ape stătătoare, lacuri, lacuri tectonice, lacuri vulcanice, lacuri glaciare, lacuri carstice, lacuri de tasare, lacuri de baraj natural, lacuri în masivele de sare, lacuri hidroenergetice;

-identificarea agenților, proceselor și formelor care au contribuit la formarea lacurilor;

-Identificarea și localizarea  pe suporturi grafice interactive a tipurilor de lacuri și a modului lor de formare;

-rezolvarea unui test interactiv cu ajutorul TIC

Metode folosite: conversația, explicația, modelarea, problematizarea, joc didactic interactiv.

Mijloace de învăţământ: resurse AEL-apele stătătoare,  tabla, calculator, harta fizică a lumii, harta fizică a Europei și României, videoproiector, soft educațional AeL.

Strategia didactică:euristică, dirijată, deductiv-inductivă

Organizarea clase: frontală, independent-individuală.

Nivelul clasei: corespunde nivelului programei

Loc de desfăşurare: sală de clasă

Durata: 50 min.

Bibliografie:

Dlamă Maria Eliza (2002) – Modele, strategii și tehnici didactice activizante cu aplicații în geografie, Editura Clusium, Cluj Napoca;

Ilinca N., Mândruț O. (2006) – Elemente de didactică aplicată a geografiei, Ed. CD Press, București;

Neguț S. et all (2004) – Geografie fizică generală: Manual pentru clasa a IX-a, Ed. Humanitas Educațional, București.  

Pehoiu Gica (2007) – Geografia. Considerente didactico-aplicative, Ed. Transversal, Târgoviște.

Desfăşurarea lecţiei

Nr. crt.	Etapele lecţiei	Activitatea profesorului	Activitatea elevilor
1.	Organizarea  activităţii (1min)	Se verifică prezenţa mijloacelor de învăţământ pentru lecţie, tabla; se notează absenţii.	Pregătesc  caietele.
2.	Verificarea cunoştinţelor  din lecţia anterioară „Apele curgătoare ’’   (3 min)	Se adresează frontal elevilor mai multe întrebări şi se verifică pe rând, la hartă sau prin completarea răspunsurilor din bancă, 4 elevi. Tipuri de întrebări: -Ce ape curgătoare cunoașteți?. Dați exemple de fluvii mari pe glob. Localizați la Harta fizică a lumii fluviile menționate.	Sunt atenţi Urmăresc Răspund la întrebări Apele curgătoare sunt reprezentate de pârâuri, râuri, fluvii. Exemple de fluvii: Nil, Amazon, Columbia, Congo, Volga, Dunăre etc. Localizează.
3.	Captarea atenţiei (2 min.)	Ce altă categorie de ape continentale mai cunoașteți, exceptând apele curgătoare?	Răspund: Apele stătătoare.
4.	Anunţarea lecţiei noi şi a obiectivelor propuse (1 min.)	Se notează pe tablă titlul lecţiei ”Apele stătătoare’’ , Se expun oral obiectivele propuse ce se vor realiza prin conţinutul lecţiei.	Notează pe caiete Sunt atenţi
5.	Dirijarea învăţării (35 min.)	Definește apele stătătoare și lacurile, notând apoi pe tablă definițiile (apele stătătoare -sunt mase de apă care stagnează în depresiuni, formând lacuri, bălţi, mlaştini; lacurile - mase de apă dintr-o excavaţie (depresiune) de pe suprafaţa uscatului.). Prezintă elementele unui lac, precum și informații cu privire la dimensiunile și suprafața lacurilor; apoi completează în schema lecției pe tablă. Clasifică tipurile de lacuri după origine; precizează tipurile de lacuri naturale în funcție de agenții care au contribuit la formarea lor. Completează în schema lecției de pe tablă. Profesorul deschide prima secvență AeL ce conține lacurile naturale – lacurile tectonice și lacurile vulcanice.  Numește un elev din clasă care să citescă informațiile legate de lacurile tectonice. Notează definițiile pe tablă în schema lecției. Dă exemple de lacuri tectonice pe glob – le notează la tablă, și solicită elevilor să localizeze în atlase aceste lacuri, solicitând apoi un elev care să le localizeze pe harta fizică a lumii. Prezintă elevilor cu ajutorul videoproiectorului, imagini cu lacul Titicaca din America de Sud. Solicită un alt elev să citească din secvența AeL, definițiile lacului vulcanic și craterului. Completează în schema lecției de la tablă. Dă exemple de lacuri vulcanice pe glob și în România, notându-le apoi în schema lecției de pe tablă. Solicită elevilor să localizeze lacurile în atlasele geografice, apoi numește un elev să localizeze la harta fizică a lumii. Prezintă imagini cu lacul Crater și Lacul Sf. Ana. Derulează mai departe secvența AeL, unde se prezintă lacurile glaciare și carstice. Solicită un elev să citească definiția lacului glaciar, notând-o apoi în schema lecției la tablă. Îi întreabă pe elevi care sunt procesele care au contribuit la crearea lacurilor glaciare. Lansează  un obiect interactiv cu formarea lacurilor glaciare, pentru o mai bună înțelegere a procesului. Dă exemple de lacuri glaciare pe glob, le notează la tablă, și cere apoi elevilor să le localizeze în atlase. Prezintă elevilor imagini cu lacurile Bucura și Zănoaga din Munții Retezat. Solicită un elev să citescă informațiile din fereastra AeL ce prezintă lacul carstic și dolina, apoi completează în schema lecției la tablă. Întreabă care este procesul care contribuie la formarea lacurilor carstice. Dă exemple de lacuri carstice, le notează la tablă și solicit elevilor să le localizeze în atlase și apoi  la harta României. Prezintă o imagine cu Lacul Vărășoaia din Munții Apuseni. Derulează următoarea secvență AeL care prezintă lacurile litorale și fluviatile (lagune maritime, limanuri maritime, limanuri fluviatile), solicitând câte un elev să citească informațiile despre fiecare lac prezentat în secvență. Notează apoi la tablă. Intreabă elevii care este procesul care contribuie la formarea acestor lacuri. Dă exemple din România  pentru fiecare tip de lac, le notează la tablă în schema lecției, solicită elevilor să le loccalizeze la harta fizică a României. Prezintă o imagine cu lacul Snagov. Derulează urmăroarea secvență cu lacurile formate în masivele de sare și lacurile de baraj natural. Solicită elevii să citească informațiile din ferestrele de detaliu, pentru a descoperi caracteristicile acestora. Notează informațiile esențiale în schema lecției de la tablă. Derulează obiecte interactive care simulează formarea lacurilor sărate și a celor de baraj natural. Dă exemple de lacuri pentru fiecare tip, le notează la tablă, și solicit elevilor să le arate la hartă. Se continua prezentarea lacurilor antropice, cu definire, clasificare, exemplificare, localizare la harta .	Elevii ascultă explicațiile profesorului și notează în caiete. Elevii sunt atenți și completează în caiete noțiunile noi. Sunt atenți la secvențele AeL ce se prezintă. Un elev citește definițiile lacului tectonic și a cuvetei lacustre, din fereastra pe care a deschis-o profesorul. Completează schema lecției din caiete. Localizează lacurile în atlasele geografice, apoi un elev localizează la harta fizică a lumii. Urmăresc imaginile. Elevul citește definițiile, iar colegii lui sunt atenți la aceste definiții. Completează în caiete. Sunt atenți, își notează în caiete. Localizează în atlase și pe harta fizică a lumii, harta fizică a Europei. Sunt atenți la imagini. Sunt atenți la imaginile din cadrul secvenței ce prezintă lacurile glaciare. Un elev citește definiția lacului glaciar. Notează în caiete. Elevii răspund: eroziunea exercitată de către ghețari odată cu încălzirea climatului. Urmăresc cu interes simularea procesului. Sunt atenți, notează în caiete, localizează în atlase. Un elev localizează pe harta fizică a lumii și a Europei Sunt atenți. Sunt atenți la imaginile care redau caracteristicile lacurilor carstice. Un elev citește informațiile. Notează în caiete. Sunt atenți, un elev răspunde: dizolvarea rocilor calcaroase. Notează în caiete, localizează în atlase și la harta României. Sunt atenți. Urmăresc cu interes imaginile, citesc definițiile din ferestrele de detaliu din cadrul secvenței. Notează în caiete noțiunile noi. Răspund: depunerea de sedimente la gurile de vărsare a unor râuri. Sunt atenți, notează în caiete, localizează la hartă. Urmăresc cu interes, notează în caiete. Sunt atenți, notează în caiete, localizează la hartă. Participă activ la oră, răspunzând la solicitările profesorului, notând în caiete, localizând în atlase și la hartă.
6.	Obţinerea performanţei ( 5 min)	Se realizează cu ajutorul unui test interactiv AeL Se analizează rezultatele obținute la test.	Elevii rezolvă testul.
7.	Evaluarea ( 2 min.)	S-a realizat pe tot parcursul lecţiei. Se fac aprecieri asupra modului în care elevii s-au implicat în desfășurarea lecției, nominalizându-se elevii cu performațe deosebite în timpul lecției.
8.	Tema pentru acasă (1 min.)	Învăţarea lecţiei pe baza manualului, a caietului de notiţe,a atlasului  şi facultativ din alte surse.

Apele stătătoare – Schema Lecției

Apele stătătoare =  sunt mase de apă care stagnează în depresiuni, formând lacuri, bălţi, mlaştini.

Lacurile =Un lac este o masă de apă dintr-o excavaţie (depresiune) de pe suprafaţa uscatului.

Elemente componente:

  depresiunea sau cuveta lacustră

 apa cantonată în ea

Dimensiuni:

 - ca suprafaţă, de la câteva zeci de metri pătraţi (cele mai numeroase) la zeci de mii de km² (Lacul Superior, Huron, Michigan, Victoria, Tanganyika în, Ladoga, Aral şi Baikal)

sau chiarde sute de mii de km² (Marea Caspică, aprox. 370 000 km²).

- ca adâncime, de la mai puţin de un metru la 1620 m, cât măsoară cel mai adânc, Baikal.
După origine, lacurile sunt:
- naturale
- antropice

                                                               

Lacurile naturale

În funcţie de agentul care a creat depresiunea (cuveta), se disting mai multe subtipuri:

1) lacuri create de agenți interni:

- lacuri tectonice, formate în depresiuni tectonice (rupturi ale scoarţei terestre: falii, 

rifturi);

Exemple:L.Tanganyika, L.Malawi,L.Victoria; L.Balaton, Marea Moartă,L.Tiberiada, 

L. Baikal.
- lacuri vulcanice, formate în cratere vulcanice.  Exemple: Crater Lake, L. Bolsena, L. Albano,L.Sfânta Ana

2) lacuri create de agenţi externi:

lacuri glaciare, cantonate în depresiuni create prin eroziunea exercitată de gheţari, fiind frecvente în:

      

 regiunile polare şi subpolare care au fost acoperite de calote glaciare:

„Marile Lacuri„ – L.Superior, L. Michigan, L.Ontario, L.Huron, L.Erie,-  L.Urşilor, L.Sclavilor;L.Ladoga, L.Onega etc.

      în circurile şi pe văile glaciare (în spatele unor morene) din masivele muntoase: L.Como,L.Garda, L.Maggiore, L.Geneva în Munţii Alpi, L.Bâlea, L.Bucura, L.Zănoaga, L.Lala în MunţiiCarpaţi);

lacuri carstice, formate în depresiuni (doline, padine), apărute în urma dizolvării rocilor

                                calcaroase.

               Exemple:L. Vărăşoaia, în Munţii Apuseni, L.Zătonul, în PodişulMehedinţi;

 lacuri litorale:

~ lagune maritime, formate prin închiderea unor golfuri marine prin cordoane de nisip: L.Razim, L. Siutghiol, L. Sinoe;

~ limane maritime, formate prin bararea gurii de vărsare a unei ape curgătoare cu un cordon de nisip la vărsarea în mare: L. Techirghiol, L. Tașaul, L. Mangalia

~ limane fluviatile, formate prin bararea gurii de vărsare a afluenţilor cu un grind fluvial; exemplu: L.SnagovşiL. Căldăruşani pe Ialomiţa, L.Balta Albă pe Buzău;

Lacuri de tasare, sunt lacuri sărate dezvoltate în:

~ crovuri, găvane, padine: L.Ianca, L.Plopu, L.Lacu Sărat);

~ masivele de sare în care s-a prăbuşit tavanul unor ocne: L.GrotaMiresii de la Slănic Prahova, Lacul Ursu de la Sovata, Lacul fără Fund de la Ocna Sibiului);

~        zone muntoase: L.Salar de Uyuni, Bolivia, Marele Lac Sărat, S.U.A.

- lacuri de baraj natural, formate prin bararea unor văi de către mase de rocă alunecate sau prăbuşite de pe versanţi, precum Lacul Roşu din Carpaţii Orientali.

Mlaştinile sunt terenuri cu exces de umiditate, afectate de o pânză de apă stătătoare, puţin adâncă şi invadată de vegetaţie acvatică.

                                                       Lacurile antropice, 

rezultate în urma acțiunii omului, prin crearea unor baraje.

Tipuri:

Ø  iazuri

Ø  heleștee

Ø  lacuri hidroenergetice, amenajate pe râuri sau fluvii pentru obținerea de energie electrică: - pe Columbia, Tennessee, Parana;

              - Huanghe, Chang Jiang, Indus, Obi;

              - Congo, Zambezi, Nil;

              - Volga, Nipru, Olt, Argeș, Bistrița.