Unitatea de învățământ: Liceul Tehnologic ‘’Dr. C.
Angelescu ‘’ Găești
PROIECT DE LECȚIE
Data: 10.04.2017
Clasa : a IX-a
Număr elevi: 28
Profesor : Liliana Șetreanu
Unitatea de învățare: Hidrosfera
Subiectul lecției: Apele stătătoare
Tipul lecției: de dobândire de noi
cunoștințe/competențe
Competențe specifice:
1.1.Utilizarea terminologiei științifice și disciplinare
specifice (concepte, noțiuni) pentru prezentarea
unei
informații pertinente;
3. 2. Sesizarea unor succesiuni de fenomene și procese
naturale;
4.1. Citirea şi
interpretarea informaţiei grafice şi cartografice;
5.4. Utilizarea
unor metode şi tehnici simple, specifice diferitelor discipline ştiinţifice,
pentru analiza unor elemente ale hidrografiei în contextul mediului înconjurător;
Competențe derivate:
-Definirea unor concepte/noțiuni, precum: ape stătătoare, lacuri,
lacuri tectonice, lacuri vulcanice, lacuri glaciare, lacuri carstice, lacuri de
tasare, lacuri de baraj natural, lacuri în masivele de sare, lacuri hidroenergetice.
- Precizarea
agenților și proceselor care au dus la formarea lacurilor;
- Cunoașterea tipurilor de lacuri după origine;
- Identificarea pe suporturi cartografice a lacurilor;
- Utilizarea calculatorului în vederea accesibilizării
învățării.
Activități de
învățare:
-definirea termenilor : ape stătătoare, lacuri, lacuri
tectonice, lacuri vulcanice, lacuri glaciare, lacuri carstice, lacuri de
tasare, lacuri de baraj natural, lacuri în masivele de sare, lacuri
hidroenergetice;
-identificarea agenților, proceselor și formelor care au
contribuit la formarea lacurilor;
-Identificarea și localizarea pe suporturi grafice interactive a tipurilor
de lacuri și a modului lor de formare;
-rezolvarea unui test interactiv cu ajutorul TIC
Metode folosite: conversația, explicația, modelarea,
problematizarea, joc didactic interactiv.
Mijloace de învăţământ: resurse AEL-apele
stătătoare, tabla, calculator, harta
fizică a lumii, harta fizică a Europei și României, videoproiector, soft
educațional AeL.
Strategia didactică:euristică, dirijată,
deductiv-inductivă
Organizarea clase: frontală, independent-individuală.
Nivelul clasei: corespunde nivelului programei
Loc de desfăşurare: sală de clasă
Durata: 50 min.
Bibliografie:
Dlamă Maria Eliza (2002) – Modele, strategii și tehnici
didactice activizante cu aplicații în geografie, Editura Clusium, Cluj Napoca;
Ilinca N., Mândruț O. (2006) – Elemente de didactică
aplicată a geografiei, Ed. CD Press, București;
Neguț S. et all (2004) – Geografie fizică generală: Manual
pentru clasa a IX-a, Ed. Humanitas Educațional, București.
Pehoiu Gica (2007) – Geografia. Considerente
didactico-aplicative, Ed. Transversal, Târgoviște.
Desfăşurarea lecţiei
Nr.
crt.
|
Etapele lecţiei
|
Activitatea
profesorului
|
Activitatea
elevilor
|
1.
|
Organizarea
activităţii
(1min)
|
Se verifică prezenţa mijloacelor de învăţământ pentru
lecţie, tabla; se notează absenţii.
|
Pregătesc caietele.
|
2.
|
Verificarea cunoştinţelor
din lecţia
anterioară „Apele curgătoare ’’
(3 min)
|
Se adresează frontal elevilor mai multe întrebări şi se
verifică pe rând, la hartă sau prin completarea răspunsurilor din bancă, 4
elevi.
Tipuri de întrebări:
-Ce ape curgătoare cunoașteți?.
Dați exemple de fluvii mari pe glob.
Localizați la Harta fizică a lumii fluviile menționate.
|
Sunt atenţi
Urmăresc
Răspund la întrebări
Apele curgătoare sunt reprezentate de pârâuri, râuri,
fluvii.
Exemple de fluvii: Nil, Amazon, Columbia, Congo, Volga,
Dunăre etc.
Localizează.
|
3.
|
Captarea atenţiei
(2 min.)
|
Ce altă categorie de ape continentale mai cunoașteți,
exceptând apele curgătoare?
|
Răspund: Apele stătătoare.
|
4.
|
Anunţarea lecţiei noi şi a obiectivelor propuse
(1 min.)
|
Se notează pe tablă titlul lecţiei ”Apele stătătoare’’ ,
Se expun oral obiectivele propuse ce se vor realiza prin
conţinutul lecţiei.
|
Notează pe caiete
Sunt atenţi
|
5.
|
Dirijarea învăţării
(35 min.)
|
Definește apele stătătoare
și lacurile, notând apoi pe tablă definițiile (apele stătătoare -sunt mase de apă care stagnează în
depresiuni, formând lacuri, bălţi, mlaştini; lacurile - mase de
apă dintr-o excavaţie (depresiune) de pe suprafaţa uscatului.).
Prezintă elementele unui lac, precum și informații cu
privire la dimensiunile și suprafața lacurilor; apoi completează în schema
lecției pe tablă.
Clasifică tipurile de lacuri după origine; precizează
tipurile de lacuri naturale în funcție de agenții care au contribuit la
formarea lor. Completează în schema lecției de pe tablă.
Profesorul deschide prima secvență AeL ce conține lacurile
naturale – lacurile tectonice și lacurile vulcanice.
Numește un elev din
clasă care să citescă informațiile legate de lacurile tectonice.
Notează definițiile pe tablă în schema lecției.
Dă exemple de lacuri tectonice pe glob – le notează la
tablă, și solicită elevilor să localizeze în atlase aceste lacuri, solicitând
apoi un elev care să le localizeze pe harta fizică a lumii.
Prezintă elevilor cu ajutorul videoproiectorului, imagini
cu lacul Titicaca din America de Sud.
Solicită un alt elev să citească din secvența AeL,
definițiile lacului vulcanic și craterului. Completează în schema lecției de
la tablă.
Dă exemple de lacuri vulcanice pe glob și în România,
notându-le apoi în schema lecției de pe tablă.
Solicită elevilor să localizeze lacurile în atlasele
geografice, apoi numește un elev să localizeze la harta fizică a lumii.
Prezintă imagini cu lacul Crater și Lacul Sf. Ana.
Derulează
mai departe secvența AeL, unde se prezintă lacurile glaciare și carstice.
Solicită un elev să citească definiția lacului glaciar, notând-o apoi în
schema lecției la tablă.
Îi
întreabă pe elevi care sunt procesele care au contribuit la crearea lacurilor
glaciare.
Lansează un obiect interactiv cu formarea lacurilor
glaciare, pentru o mai bună înțelegere a procesului.
Dă
exemple de lacuri glaciare pe glob, le notează la tablă, și cere apoi
elevilor să le localizeze în atlase.
Prezintă
elevilor imagini cu lacurile Bucura și Zănoaga din Munții Retezat.
Solicită
un elev să citescă informațiile din fereastra AeL ce prezintă lacul carstic
și dolina, apoi completează în schema lecției la tablă.
Întreabă
care este procesul care contribuie la formarea lacurilor carstice.
Dă
exemple de lacuri carstice, le notează la tablă și solicit elevilor să le localizeze
în atlase și apoi la harta României.
Prezintă
o imagine cu Lacul Vărășoaia din Munții Apuseni.
Derulează
următoarea secvență AeL care prezintă lacurile litorale și fluviatile (lagune
maritime, limanuri maritime, limanuri fluviatile), solicitând câte un elev să
citească informațiile despre fiecare lac prezentat în secvență. Notează apoi
la tablă.
Intreabă
elevii care este procesul care contribuie la formarea acestor lacuri.
Dă
exemple din România pentru fiecare tip
de lac, le notează la tablă în schema lecției, solicită elevilor să le
loccalizeze la harta fizică a României.
Prezintă
o imagine cu lacul Snagov.
Derulează
urmăroarea secvență cu lacurile formate în masivele de sare și lacurile de
baraj natural.
Solicită
elevii să citească informațiile din ferestrele de detaliu, pentru a descoperi
caracteristicile acestora. Notează informațiile esențiale în schema lecției
de la tablă.
Derulează
obiecte interactive care simulează formarea lacurilor sărate și a celor de
baraj natural.
Dă
exemple de lacuri pentru fiecare tip, le notează la tablă, și solicit
elevilor să le arate la hartă.
Se
continua prezentarea lacurilor antropice, cu definire, clasificare,
exemplificare, localizare la harta .
|
Elevii ascultă explicațiile profesorului și notează în
caiete.
Elevii sunt atenți și completează în caiete noțiunile noi.
Sunt atenți la secvențele AeL ce se prezintă.
Un elev citește definițiile lacului tectonic și a cuvetei
lacustre, din fereastra pe care a deschis-o profesorul.
Completează schema lecției din caiete.
Localizează lacurile în atlasele geografice, apoi un elev
localizează la harta fizică a lumii.
Urmăresc imaginile.
Elevul citește definițiile, iar colegii lui sunt atenți la
aceste definiții. Completează în caiete.
Sunt atenți, își notează în caiete.
Localizează în atlase și pe harta fizică a lumii, harta
fizică a Europei.
Sunt atenți la imagini.
Sunt atenți la imaginile din cadrul secvenței ce prezintă
lacurile glaciare. Un elev citește definiția lacului glaciar. Notează în
caiete.
Elevii răspund: eroziunea exercitată de către ghețari
odată cu încălzirea climatului.
Urmăresc cu interes simularea procesului.
Sunt atenți, notează în caiete, localizează în atlase. Un
elev localizează pe harta fizică a lumii și a Europei
Sunt atenți.
Sunt atenți la imaginile care redau caracteristicile
lacurilor carstice. Un elev citește informațiile. Notează în caiete.
Sunt atenți, un elev răspunde: dizolvarea rocilor
calcaroase.
Notează în caiete, localizează în atlase și la harta
României.
Sunt atenți.
Urmăresc cu interes imaginile, citesc definițiile din
ferestrele de detaliu din cadrul secvenței. Notează în caiete noțiunile noi.
Răspund: depunerea de sedimente la gurile de vărsare a
unor râuri.
Sunt atenți, notează în caiete, localizează la hartă.
Urmăresc cu interes, notează în caiete.
Sunt atenți, notează în caiete, localizează la hartă.
Participă activ la oră, răspunzând la solicitările
profesorului, notând în caiete, localizând în atlase și la hartă.
|
6.
|
Obţinerea performanţei
( 5 min)
|
Se realizează cu ajutorul unui test interactiv AeL
Se
analizează rezultatele obținute la test.
|
Elevii rezolvă testul.
|
7.
|
Evaluarea
( 2 min.)
|
S-a realizat pe tot parcursul lecţiei.
Se fac aprecieri asupra modului în care elevii s-au
implicat în desfășurarea lecției, nominalizându-se elevii cu performațe
deosebite în timpul lecției.
|
|
8.
|
Tema pentru acasă
(1 min.)
|
Învăţarea lecţiei pe baza manualului, a caietului de
notiţe,a atlasului şi facultativ din
alte surse.
|
Apele stătătoare – Schema Lecției
Apele stătătoare = sunt mase de apă care
stagnează în depresiuni, formând lacuri, bălţi, mlaştini.
Lacurile =Un lac este o masă de apă dintr-o excavaţie (depresiune) de
pe suprafaţa uscatului.
Elemente
componente:
depresiunea sau cuveta lacustră
apa cantonată în ea
Dimensiuni:
- ca suprafaţă, de la câteva zeci de metri pătraţi (cele mai numeroase) la zeci de mii de km2 (Lacul Superior, Huron, Michigan, Victoria, Tanganyika în, Ladoga, Aral şi Baikal)
sau chiarde sute de mii de km2 (Marea Caspică, aprox. 370 000 km2).
- ca adâncime, de la mai puţin de un metru la 1620 m, cât măsoară cel mai adânc, Baikal.
După origine, lacurile sunt:
- naturale
- antropice
După origine, lacurile sunt:
- naturale
- antropice
Lacurile naturale
În funcţie de agentul care a creat depresiunea (cuveta), se disting mai multe subtipuri:
1) lacuri create de agenți interni:
- lacuri tectonice, formate în depresiuni tectonice (rupturi ale scoarţei terestre: falii,
rifturi);
Exemple:L.Tanganyika, L.Malawi,L.Victoria; L.Balaton, Marea Moartă,L.Tiberiada,
L. Baikal.
- lacuri vulcanice, formate în cratere vulcanice. Exemple: Crater Lake, L. Bolsena, L. Albano,L.Sfânta Ana
- lacuri vulcanice, formate în cratere vulcanice. Exemple: Crater Lake, L. Bolsena, L. Albano,L.Sfânta Ana
2) lacuri create de agenţi externi:
lacuri glaciare, cantonate în depresiuni create prin eroziunea exercitată de gheţari, fiind frecvente în:
regiunile polare şi subpolare care au fost acoperite de calote glaciare:
„Marile Lacuri„ – L.Superior, L. Michigan, L.Ontario, L.Huron, L.Erie,- L.Urşilor, L.Sclavilor;L.Ladoga, L.Onega etc.
în circurile şi pe văile glaciare (în spatele unor morene) din masivele muntoase: L.Como,L.Garda, L.Maggiore, L.Geneva în Munţii Alpi, L.Bâlea, L.Bucura, L.Zănoaga, L.Lala în MunţiiCarpaţi);
lacuri carstice, formate în depresiuni (doline, padine), apărute în urma dizolvării rocilor
calcaroase.
Exemple:L. Vărăşoaia, în Munţii Apuseni, L.Zătonul, în PodişulMehedinţi;
lacuri litorale:
~ lagune maritime, formate prin închiderea unor golfuri marine prin cordoane de nisip: L.Razim, L. Siutghiol, L. Sinoe;
~ limane maritime, formate prin bararea gurii de vărsare a unei ape curgătoare cu un cordon de nisip la vărsarea în mare: L. Techirghiol, L. Tașaul, L. Mangalia
~ limane fluviatile, formate prin bararea gurii de vărsare a afluenţilor cu un grind fluvial; exemplu: L.SnagovşiL. Căldăruşani pe Ialomiţa, L.Balta Albă pe Buzău;
~ crovuri, găvane, padine: L.Ianca, L.Plopu, L.Lacu Sărat);
~ masivele de sare în care s-a prăbuşit tavanul unor ocne: L.GrotaMiresii de la Slănic Prahova, Lacul Ursu de la Sovata, Lacul fără Fund de la Ocna Sibiului);
~ zone muntoase: L.Salar de Uyuni, Bolivia, Marele Lac Sărat, S.U.A.
- lacuri de baraj natural, formate prin bararea unor văi de către mase de rocă alunecate sau prăbuşite de pe versanţi, precum Lacul Roşu din Carpaţii Orientali.
Mlaştinile sunt terenuri cu exces de umiditate, afectate de o pânză de apă stătătoare, puţin adâncă şi invadată de vegetaţie acvatică.
Lacurile antropice,
rezultate în urma acțiunii omului, prin crearea unor baraje.
Tipuri:
Ø iazuri
Ø heleștee
Ø lacuri hidroenergetice, amenajate pe râuri sau fluvii pentru obținerea de energie electrică: - pe Columbia, Tennessee, Parana;
- Huanghe, Chang Jiang, Indus, Obi;
- Congo, Zambezi, Nil;
- Volga, Nipru, Olt, Argeș, Bistrița.
Postări
